“În mănăstire trebuie să fii ca o albină, să culegi ce este bun şi ce e rău să laşi în voia lui Dumnezeu.”

Mănăstirea Frăsinei

Athosul românesc

† Pagina de intrare

† Mănăstirea Frăsinei

† Hramul
† Legământul Sf. Calinic
† Istoricul vechi
 ▫ Stareţii Mănăstirii Frăsinei
 ▫ Obiceiuri
† Istoricul nou

  ▫ Cuvânt către cititor
  ▫ Prima perioadă

  ▫ A doua perioadă

  ▫ Stareţi

      ▪ Perioada 1760-1863

      ▪ După 1863

† Starea actuală

† Arhitectura şi pictura
† Canoanele Sf. Calinic

† Specificul mănăstirii
† Foto
 

Istoric actualizări

07 nov. 2011 - Gherasim Saffirin  
20 sept. 2011 - Canoane de rugăciuni  
  23 dec 2010 -Măn. Frăsinei actualizare
    2 feb. 2010 - Mărturii de la cititori 
 17 dec. 2009 - Blog 
 19 nov. 2008 - Audio-Video Părintele Paisie
   1 nov. 2008 - Motor căutare
 22 oct. 2008 - Mănăstirea Frăsinei
 

Arhitectura şi pictura ctitoriei Sfântului Calinic

Î.P.S. Irineu Slătinenul - Mitropolitul Olteniei

Biserica este construită în formă de cruce, cu o singură turlă centrală, sprijinită pe patru arcade ogivale. Păstrează împărţirea clasică cu pridvor, pronaos, naos şi altar.

Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru stâlpi din piatră şi lipit de biserică, în stil brâncovenesc. Nu posedă bazoreliefuri şi nici nu adăposteşte picturi, ca la alte biserici, ci are o formă simplă, pustnicească. Pe peretele bisericii, în pridvor, se află pictura cu "Adormirea Maicii Domnului", hramul bisericii, dedesubtul căreia se află pisania bisericii. Intrarea în biserică se face prin două uşi masive de stejar pe care sunt încrustate numele ctitorului şi anii construcţiei (1860-1863).

Pronaosul este unit cu naosul, delimitarea fiind făcută numai de arcul absidei, care începe şi formează în continuare naosul. În pronaos sunt două ferestre mari, fără decoraţiuni interioare sau exterioare.

Naosul este larg, încăpător, prevăzut cu două ferestre, iar deasupra se află turla, sprijinită de cei patru pandantivi. 

Altarul este situat în absida centrală, având un proscomidiar şi un diaconicon.

Ca plan şi construcţie, biserica mănăstirii Frăsinei se aseamănă cu catedrala episcopală din Râmnicu Vâlcea. Arhitectul acestei construcţii este meşterul Costache.

Pictura a fost realizată de Mişu Pop din Braşov. Este o pictură realistă, într-un stil academic. Scenele sunt aşezate întocmai ca în catedrala din Râmnicu Vâlcea. Predomină culoarea albastru, care dă locaşului o profundă ambianţă de linişte, seninătate şi elan duhovnicesc. Scenele inspiră religiozitate şi un adânc duh de rugăciune.

În pronaos sunt zugrăvite chipurile marilor pustnici, care poartă fiecare în mână câte un răvaş, pe care este scrisă o idee din învăţătura sau practica de rugăciune şi asceza lui. Pe pereţii dinspre Apus se află portretele Sfântului Calinic, în partea stângă, ctitorul acestei biserici, cu titlul dedesubt: "Calinic Cernicanu Românu Pământeanu". În partea dreaptă este pictat mitropolitul Nifon, mitropolitul primat de atunci, având la gât o eşarfă roşie, simbol al primatului României.

În naos, în registrul inferior, se află scenele cu Înălţarea Sfintei Cruci, în partea opusă scena Deisis, martirii Calinic şi Trifon, Gheorghe şi Dimitrie în latura opusă. Ambele perechi de martiri şi scene flanchează cele două ferestre ale naosului. În registrul superior pe calotă se află, într-o parte Naşterea Domnului, iar în cealaltă parte Învierea, într-un colorit foarte viu.

Pe calota absidei centrale în altar se află Maica Domnului, încon­jurată de îngeri. În registrul inferior sunt pictaţi Sfinţii Ierarhi autori de Liturghii, precum şi Sfântul Nicolae, patronul şi ocrotitorul Sfântului Calinic. Diaconiconul şi proscomidiarul nu sunt pictate. Catapeteasma este din lemn pictată.